Biserica Veche Romaneasca

Biserica veche Sf. Nicolae – Monument istoric de importanta nationala

Este considerata drept cea mai veche biserica ortodoxa care ni s-a pastrat cu elevatie in sud-estul Transilvaniei. Edificiul a indeplinit rostul de biserica parohiala pentru cartierul Dobrice si, in general, pentru populatia de confesiune ortodoxa din Rasnov (romani si alti etnici).

Vechimea relativa a monumentului se bazeaza pe un grafit parietal, postmedieval, cu anul 1384, aflat la vedere in vechiul altar si pe cea mai veche parte din arhitectura sa, latura de rasarit.

Biserica medievala a fost ridicata din piatra, cu elemente gotice (contraforturi in retragere, bolti si console), pe un plan destul de simplu, avand o singura nava si un altar inchis in exterior cu cinci laturi ale unui poligon.

Traditia tarzie a pus inaltarea acestei prime biserici ortodoxe a Rasnovului pe seama sprijinului material oferit de principele Tarii Romanesti, Radu I Basarab (cel a carei domnie s-a sfarsit chiar la anul 1384), insa istoricii considera ca implicarea in ctitorie a urmasului sau, Dan I (1374- 1386) ar fi mai plauzibila.

In jurul anului 1500, mica biserica a suferit o distrugere care a impus o refacere incisiva de la jumatatea peretilor in sus.

Urmele acestei interventii ies in evidenta astazi prin diferentele de grosime ale zidariei si prin modul inabil de imbinare a consolelor de piatra cu arcele din caramida ale boltilor.

Refacerea zidurilor de la inceputul secolului al XV-lea a fost urmata de acoperirea interiorului (cel putin) cu un invelis de fresca. Din acest invelis de factura postbizantina au fost scoase de sub varuieli si restaurate, in ultimii ani, suprafete insemnate. In nisa proscomidiei din altar se poate vedea un Iisus al Durerii cu Maica Domnului si Sf. Ioan, iar pe panzele boltilor partii rasaritene a naosului scene din viata lui Isus (miracole: Vindecarea orbului, Invierea lui Lazar; patimi), Iisus Pantocrator (pe bolta, in pozitie centrala), reprezentari ale evanghelistilor, medalioane cu sfinti si cete ingeresti etc.

In timp, spatiul initial al bisericii, de numai zece metri, s-a dovedit neincapator pentru comunitatea ortodoxa locala care era in continua crestere numerica.

De aceea, zidul vechi de la inchiderea medievala a naosului a fost daramat, iar biserica a fost extinsa spre vest printr-un compartiment dreptunghiular, caruia i s-a dat rol de pronaos (asa-zisa “biserica a femeilor”). Intrarea in lacas a fost plasata pe latura nordica (in prezent, acolo putem observa o nisa ampla, suprapusa de o fereastra). Conform unui document scris, aceasta extindere s-a petrecut in anul 1679.

Compartimentul cel nou a fost pictat, la interior si la exterior, in tehnica denumita al secco, cel mai probabil prin mana unui atelier de la sudul Carpatilor, ce pare sa fi avut doi zugravi, aceiasi care au repictat apoi (culoare peste culoare) si fresca medieval din spatiul mai vechi al bisericii.

In alegerea scenelor invelisului nou, pictorii par sa se fi inspirat din programul iconografic anterior, umpland bolta si zidurile perimetrale tot cu scene din viata lui Iisus (Fuga in Egipt, Botezul, Invierea lui Lazar si scene din Ciclul Patimilor: Cina cea de Taina, Sarutul lui Iuda, Iisus la Pilat din Pont, Purtarea Crucii, Rastignirea, Punerea in Mormant etc., pe bolta), cu evanghelisti (in jumatatile penetratiilor de bolta, spre vest), alaturi de scene din viata Maicii Domnului (spre exemplu, Adormirea), sfinti redati in medalioane, heruvimi si o serie de cadre cu motive florale.

Dupa sfintirea bisericii noi (1886), lipsita de prezenta preotilor si credinciosilor, mutati intr-un loc de inchinare mult mai spatios, vechea biserica romaneasca a intrat in paragina.

In jurul anului 1925, biserica parasita a intrat in grija noului comandant al garnizoanei din Rasnov, colonelul Victor Nanu, viitor primar al Brasovului (1938). Dupa ce a fost reparata si inzestrata cu tot ce-i lipsea, biserica istorica a devenit “capela regimentului”.

Vechimea edificiului, prosperitatea comunitatii romanesti rasnovene, sustinerea manifestata de membri ai elitei Tarii Romanesti, existenta valorosului fond de carte veche (manuscrise pe pergament din sec. XIII-XIV, pastrate la Biblioteca Academiei Romane), dar si apropierea geografica de Scheii Brasovului, permit sa presupunem ca biserica din Rasnov a jucat in viata religioasa a zonei un rol mai insemnat decat cel al unei simple biserici parohiale. Pe de alta parte, prezenta trasaturilor gotice din arhitectura sa, trasaturi ce decurg din santierele bisericii parohiale sasesti din localitate, combinate cu cele de traditie post-bizantina, alaturi de implicarea donatorilor sud-carpatici, transforma acest edificiu intr-un relevant reflex al relatiilor multietnice si multiculturale pe care Transilvania le-a exersat in timp. ( Primaria Rasnov, Rasnov – Ghid Turistic, autori Nicolae Pepene, Bogdan Florin Popovici )