Istoricul Orasului Rasnov

“La inceput a fost o importanta asezare dacica, Cumidava. Chiar cea mai importanta din viitorul teritoriu al Tarii Barsei. Suficient de importanta ca pozitie si centru de  rezistenta astfel incat romanii sa isi ridice ulterior un castru. Dar Timpul le-a risipit…

A fost apoi, in aceleasi locuri binecuvantate, o asezare, dupa unii ridicata chiar dupa cavalerii teutoni, sau mai sigur de colonistii din spatial germanic. Alaturi de romanii gasiti pe aceste meleagurire – botezate drept “Valea Trandafirilor” – au construit un targ puternic si renumit. Daca nu ar fi fost Brasovul cea mai mare dintre asezarile libere sasesti din Tara Barsei ar fi fost Rasnovul. Iar steagul conducator nu ar mai fi copacul cu radacini, ci cei trei trandafiri impletiti… Un targ care si-a putut permite administrativ sa stea alaturi de brasovenii in delegatiile Tarii Barsei, economic sa ridice sis a intretina o cetate de aparare, cultural sa dea studenti pentru universitatiile Europei apusene. Dar Timpul l-a risipit…

A fost apoi transformarea,  dintr-un orasel de provincie intr-o statiune climaterica, care avea o cetate (devenita regala) si multe frumuseti de aratat. Dar Timpul a demolat-o…

A venit apoi razboiul, si dupa el au venit “Eliberatorii” comunisti, care au confiscat istoria, locuitori pamantului davenind in mod nedrept “tradatori”, iar gospodarii harnici si instariti “hoti” si “lenesi”… Si apoi democratia populara a configurat un nou oras. Si a construit acolo fabrici, o industrie, dar a incercat si sa se mandreasca cu ceea ce istoria, pana atunci, facuse faima Rasnovului si cetatea a devenit muzeu.

In prezent, orasul rasnov isi propune sa devina o marca pe piata nationala si internationala culturala si turistica. El vrea sa recupereze frumusetea, linistea dar si prosperitatea orasului de altadata, iar istoria orasului primeste “misiunea”  de a legitima alegerea destinului contemporan a carui premiza este forta reconstructiei si dorinta de mai bine a locuitorilor sai.”

(“Rasnov. O istorie in imagini” Autori: Nicolae Pepene, Bogdan Florin Popovici, Vitor Stefanescu, Florina Rusu)

Rasnov. Trecut si Prezent

(Consultant stiintific Nicolae Pepene)

In perioada 1211 – 1225, Tara Barsei a fost stapanita de Ordinul Sfintei Fecioare Maria a germanilor. Se pare ca primii colonisti sasi la Rasnov provin de pe malul stang al Rinului, din “Rosenau”, o asezare aflata In zona posesiunii de la Koblenz a ordinului teuton. Astfel, denumirea germana, “Rosenau”,  Valea Trandafirilor, poate fi o amintire a originii primilor colonisti germani. De altfel, Inca din Evul Mediu, trandafirul a fost ales ca emblema asezarii.

1331 – Prima atestare documentara a Rasnovului medieval, sub numele de “Rosnou”, Intr-un document emis de regele Ungariei, Carol Robert de Anjou, care se refera la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus.

1427 – Rasnovul este vizitat de regele Ungariei, Sigismund de Luxemburg si primeste dreptul de a tine targ.

De departe In randul calamitatilor care au afectat orasul se disting incendiile. Acest lucru poate fi interpretat ca o dovada ca, In majoritatea lor, casele rasnovene medievale erau construite din lemn:

• 1335 – primul mare incendiu: tatarii distrug orasul prin incendiere.
• 1850, martie, 25 – ultimul mare incendiu: au fost afectate 293 gospodarii.

Primele date mai detaliate despre populatia Rasnovului sunt cunoscute abia din anul 1510. Atunci asezarea avea 146 gospodari, 24 vaduve, 10 saraci, 9 case goale, 4 oameni In serviciul public, 1 clopotar, 14 ciobani, 8 case cu saraci; Dobridge, zona locuita de romani, era o asezare separata, condusa de un preot roman si de un cneaz”.

In secolul al XIX-lea se modifica Intr-un mod spectaculos structura etnica a Rasnovului:

• 1771: 1499 sasi, 895 romani, 138 tigani.  
• 1849: 1697 sasi, 1703 romani, 14 maghiari, 340 tigani.
• 1890: 1820 sasi, 2 353 romani, 105 maghiari.
• 1924: 1790 sasi, 3371 romani, 91 maghiari.

Ramura cea mai importanta a economiei locale a fost agricultura. Cele mai cunoscute si bogate bresle rasnovene erau bresla lemnarilor si bresla tesatorilor.  Insa un mestesug deosebit ce a cunoscut o Inflorire remarcabila In Rasnov a fost fabricarea sticlei, atestat documentar Inca din 1526.

Hotaratoare pentru istoria Rasnovului a fost dependenta sa de comertul desfasurat pe drumul Branului, cea mai importanta legatura transcarpatica medievala. La sfarsitul secolului al 19-lea De aceasta data In defavoarea lor, datorita cresterii importantei comerciale a drumului amenajat pe Valea Prahovei.

Biserici renovate, scoli moderne, hotel, Rasnovul devine, la Inceputul secolului 20, asa cum aprecia un calator ajuns aici In 1906, o “bucata de oras”:

• 1874 – constructia hotelului comunal, denumit “La Cetatea Rasnovului”. Hotelul avea o sala de bal cu un balcon pentru orchestra.
• 1879 – se construieste langa moara de jos o scoala de Inot, si maestrul de cavalerie Kaunz amenajeaza o promenada langa Livada Preotului.
• 1891 –  intra In exploatare o cale ferata pe ruta Brasov – Rasnov – Zarnesti.
• 1894-1908 – In zona Cristian-Rasnov au fost desecate 182 hectare.
• 1900 – se Incepe comasarea spatiului de locuit.
• 1911 – la Rasnov se da In exploatare prima uzina electrica din Tara Barsei.

Insa cadrul geografic favorabil ofera Rasnovului o noua oportunitate economica: turismul. Desi In perioada interbelica sunt amintite cateva fabrici, acestea erau afaceri locale, mici. Pentru Rasnov la scurt timp dupa terminarea razboiului ramura economica cea mai importanta  era agricultura.

In 1924, Rasnovul a exportat spre Viena 40 de vagoane cu orz pentru bere si peste 500 de vagoane cu cartofi la fabrica de amidon de la Sibiu.

Statutul de statiune climatica a fost primit de comuna politica Rasnov In martie 1929, prin decizia 54678/1929 a Ministerului Sanatatii si Ocrotirilor Sociale si In baza Procesului verbal al Comisiunei balneo- climatica nr. 41/ 28 martie 1929. Pentru Rasnov optiunea autoritatilor comuniste a fost industrializarea.

Cea mai importanta decizie a fost extinderea fabricii de scule, unelte agricole si tehnice, fondate In 1940 de G. Georgescu -Topaslau, firma “GETOP”. Nationalizata de statul communist, GETOP devine “Fabrica de Scule Rasnov”, In acelasi an Incepandu-se si constructia primei hale industriale, data In exploatare In 1950.

FSR Rasnov, supradenumita de propaganda “sculerul-sef al industriei constructoare de masini”, era singura unitate industriala din Romania profilata pe scule aschietoare.

In anul 1952 a fost construita a doua unitate industriala importanta a Rasnovului, o uzina chimica experimentala, din care mai tarziu se dezvolta uzina care produce accesorii pentru fabricarea textilelor si Incaltamintei.

Planul de industrializare intensiva a dus la transformarea comunei Rasnov In oras Inca din anul 1950. Statul roman a creat cartiere de locuinte pentru cei veniti sa ocupe locurile de munca.

In 1992, la doi ani dupa caderea comunismului, orasul Inca industrial avea 16 384 locuitori, Impartiti dupa etnie In 15 494 romani, 447 maghiari, 421 germani. Populatia Rasnovului crescuse In 20 de ani, cu 6300 de locuitori. Cea mai spectaculoasa crestere a populatiei a avut loc In perioada 1970-1977, cand Rasnovul a crescut cu 4800 locuitori, de la  10 107 locuitori la 14 920 locuitori.

Situat in inima tarii,in partea superioara a “Tarii Barsei”, la circa 15 km sud-vest de orasul Brasov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecatoarea Bran – Campulung Muscel, astazi drumul national 73, se afla orasul Rasnov. Accesul in oras se poate realiza prin patru sosele modernizate din directiile Brasov, Zarnesti, Predeal si Campulung Muscel si cu trenul pe ruta Brasov – Zarnesti precum si prin numeroase trasee si poteci turistice ce pornesc din localitatile Brasov, Poiana Brasov, Bran, Zarnesti, Cristian, Predeal, Paraul Rece.

Situat in inima tarii,in partea superioara a “Tarii Barsei”, la circa 15 km sud-vest de orasul Brasov, pe vechiul drum comercial care lega – prin trecatoarea Bran – Campulung Muscel, astazi drumul national 73, se afla orasul Rasnov. Accesul in oras se poate realiza prin patru sosele modernizate din directiile Brasov, Zarnesti, Predeal si Campulung Muscel si cu trenul pe ruta Brasov – Zarnesti precum si prin numeroase trasee si poteci turistice ce pornesc din localitatile Brasov, Poiana Brasov, Bran, Zarnesti, Cristian, Predeal, Paraul Rece.